duminică, 21 noiembrie 2010

Everest Ultimate revine la numele AIDA

Am verificat mailul mai deunazi, și observ în Inbox un mesaj cu subiectul: EVEREST Ultimate Edition v5 Notificare de reinnoire. Mă așteptam la un asemenea mesaj, deoarece licența de actualizări pentru Everest Ultimate versiunea 5 pe care o dețin este pe cale să expire. Dacă tot expiră, verific dacă nu există vreo versiune mai nouă de 5.50.

Și... surpriză! Pe situl Lavalys observ un mesaj mare prin care sunt informat că Lavalys nu mai comercializează Everest, ca numele noii companii care deține utilitarul de diagnostic/raportare/monitorizare este FinalWire dar și că funcțiile Everest sunt incluse în programul AIDA64. Asta mi-a adus aminte despre precursorul lui Everest, un program freeware numit AIDA32 (descărcabil de aici), care nu a mai fost actualizat de prin 2005, mai bine zis de la 'nașterea' lui Everest. Ținând cont de faptul că licența mea pentru Everest Ultimate e incă activă și că există un program de upgrade de la Everest Ultimate la Aida 64, am zis că merită să fac acest upgrade gratuit și să văd ce aduce nou AIDA64.
AIDA64 este licențiat pentru două categorii mari de utilizatori: corporativi și non-corporativi. În funcție de categoria căreia i se adreseaza, avem variantele de AIDA64 Extreme Edition, respectiv AIDA64 Business Edition. Versiunea 'Business' include suport pentru gestionarea și monitorizarea de la distanță a PC-urilor și jurnalizarea inventarului hardware/software al acestora. AIDA64 Extreme Edition, la randul său, se licențiază în mai multe variante: ediția Standard și ediția Engineer. Ediția standard este licențiată pentru uz personal pentru un singur utilizator în vederea utilizării pe un singur PC, iar ediția Engineer este licențiată pentru un utilizator, insă pe un număr nelimitat de computere.

Ce aduce nou AIDA64
  • O interfață asemănătoare cu cea a lui Everest Ultimate, însă cu un set nou de iconițe
  • Capabilitatea de a determina conformitatea cu platforma mobilă Centrino® Calpella
  • Îmbunătățirea metodelor de determinare a informațiilor despre hard disk-uri, inclusiv cele configurate în RAID. Se poate determina temperatura hard disk-urilor incluse în configurații RAID
  • Suport pentru procesoare mai noi, incluzând seria Sandy Bridge
  • Identificare conformitate cu OpenGL versiunea 4.1. Everest Ultimate 5.50 se limitează la versiunea 4.0
  • Prezentare caracteristici specifice SSD în secțiunea Stocare/Dispozitive de stocare. Aici aș enumera: prezentarea tipului de controller și a tipului memoriei flash.
  • Introducerea unui nou benchmark pentru CPU, numit 'CPU Hash'
  • Includerea unui buton în toolbar, către testul de stabilitate sistem.

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Review SSD Corsair Force F60

Seria de SSD-uri Force de la Corsair este cea mai rapidă familie din oferta actuală a acestui producător. Aceste unităţi sunt echipate cu controller SandForce din familia 1200, care este cel mai rapid controller disponibil utilizatorilor amatori de performanţă maximă.

An english translation of this post can be found here.

Până nu demult preţurile pentru unităţi SSD erau prohibitive, însă incepand cu noiembrie 2010 se inregistrează un o scădere mai accentuată a preţurilor unităţilor SSD, probabil din cauză că Intel va pune pe piaţă la finele lui 2010 - începutul lui 2011 o nouă generaţie SSD.

Există o serie de avantaje pe care unităţile SSD le au faţă de hard disk-urile tradiţionale:
  • Sistemul deschide aplicaţiile mai repede, din cauza timpului de acces mult mai mic. Unităţile SSD oferă acces virtual instantaneu la datele de pe el.
  • Laptopurile echipate cu SSD au consum de energie mai mic, lucru care duce la creşterea autonomiei între încărcări şi la prelungirea duratei de viaţă a acumulatorilor
  • Unităţile SSD sunt mai puţin susceptibile de a se defecta prin şocuri faţă de hard disk-uri. Dacă hard disk-ul unui laptop scăpat de la 1 + 1,5 metri inălţime poate fi afectat serios de şocul impactului, nu acelaşi lucru se poate spune despre unităţile de stocare SSD.

Controllerul SF-1200 oferă rate de transfer la citire de până la 285 MB/sec şi la scriere de până la 275MB/sec. În afara modelului Corsair Force F60 de 60 GB mai sunt şi modele de 120 şi 240GB. Fişa tehnică specifică:

vineri, 17 septembrie 2010

Test 802.11g vs. 802.11n vs 802.11n Lite

Am reusit sa adun la un loc mai multe routere wireless, toate produse de Linksys, însă din generații diferite. Și cred că am făcut bine că le-am măsurat performanțele în condiții de utilizare 'casnice'. Cele trei modele despre care vorbesc sunt:
  • WRT54GL, celebrul router pentru care s-au făcut firmware-uri speciale (DD-WRT, White Russian) cu capabilități ceva mai vaste decât cele din fabrică. Printre aceste capabilități aș enumera: modificarea puterii radio, modificarea ceasului procesorului din sistem, instalarea de pachete software linux (pentru arhitectura MIPS), creare de VLAN-uri, etc. Enumăr dintre capabilitățile standard ale acestui model: posibilitate de conectare la retele configurate static, cu DHCP sau cu PPPoE, conectare clienti 802.11 B/G, securizare wireless cu algoritmii WPA2/WPA/WEP, client DynDNS, server DHCP pentru reteaua locală, filtre MAC pentru clientii wireless.
  • WRT120N, modelul entry-level din generația contemporană de routere comercializate în Europa (routerele linksys din familia E nu se comercializează la ora actuală în Europa), care este un router cu funcții de bază și nimic extraordinar adăugat. Diferențele majore între acest model si WRT54GL sunt: posibilitate conectare stații wireless compatibile 802.11n, antenele sunt integrate în carcasă, și implicit neorientabile, filtrare proxy/javascript. Echipamentele 802.11n care nu pot folosi decât un singur flux N la un moment dat (lucru denumit N-Lite pe alocuri) nu pot fi etichetate ca fiind certificate 802.11n, fiind necesare minim două fluxuri pentru certificare. Acestea sunt etichetate ca fiind compatibile cu 802.11n draft.
  • WRT320N, modelul performant, echivalent cu E2000 din punct de vedere hardware. Acest model care poate opera pe protocoale 802.11 A/B/G/N (poate să opereze și pe 5 GHz, nu doar 2,4), opereaza cu două fluxuri de 150MBps concomitent (are certificare 802.11n, MIMO cu 2 fluxuri), conexiuni LAN gigabit. Dintre absențele notabile din inventarul acestui model aș enumera: port USB pentru stocare sau printer, antene externe orientabile, imposibilitate ajustare MTU pe porturile LAN.

marți, 14 septembrie 2010

Televizoare compatibile DVB-C RCS-RDS

Acest post este primul care include o lista de televizoare verificate ca fiind compatibile cu transmisiile DVB-C prin cablu de la DigiTV (RCS-RDS). Practic este o actualizare a acestei postări în care am descris modul în care se poate seta un televizor LG pentru a recepţiona digital prin cablu. Lista nu este integrală, există şi alte modele compatibile, însă care au ieşit de pe piaţă sau despre care pur şi simplu nu am aflat că ar fi compatibile. Toate aceste modele listate reprezintă o potenţială opţiune pentru cei care vor să vadă programele TV de la RCS-RDS transmise digital fără a mai achiziţiona sau închiria un al doilea decodor. O lista de canale TV care se pot receptiona digital se află aici.

Edit: Din octombrie 2013, RCS-RDS ofera posibilitatea de a folosi module CI+ cu televizorul. Am scris o postare care cuprinde lista de televizoare compatibile cu interfata CI+, care permite si vizionarea programelor codate, precum HBO sau cele din pachetul Extra. Aceleasi TV-uri pot fi folosite si pe reteaua de cablu UPC digital.

Televizoare LCD LG compatibile DVB-C

TV LCD LG 42LD450, TV LCD LG42LD420, respectiv toată familia LG xxLD4yy.
LV LCD LG 42LD650,  respectiv toată familia LG xxLD650. Caracteristici îmbunătăţite: Conector USB ver. 2 pentru redare filme DivX HD, muzică, fotografii, client CIFS (reţele Microsoft Windows), TruMotion 100 Hz, Netcast
TV LCD LG 42LD750, respectiv toată familia LG xxLD750. Caracteristici imbunătăţite: posibilitate conectare wireless, DivX HD, TruMotion 200 Hz, 2 intrări USB v2.
TV LCD LG 32LK430 (seria LK430): Full HD, TruMotion 100 Hz, player multimedia (DivX HD), Decodor DVB-C HD, senzor inteligent (ajustarea contrastului si a luminuozitatii in functie de lumina ambientala).


Televizoare LED Sony compatibile DVB-C

TV LED Sony, FullHD, KDL-32EX600, respectiv toata seria EX600, care include: ecran FullHD cu iluminare EDGE LED, Media player USB (MPEG1/MPEG4/DivX), Senzor lumina ambientala, compatibilitate DLNA, PhotoMap (afisarea pe harta a pozitiilor unde au fost preluate fotografiile).

TV LED Sony, Full HD, KDL-40BX420:  include media player USB, intrari: HDMI, VGA, RF, SCART, component, senzor lumina ambientala.

vineri, 3 septembrie 2010

DVB-T vs DVB-C vs. HDTV

Chiar mă amuză să văd modul în care înţeleg unii ce înseamnă DVB-T, DVB-S, DVB-C şi HDTV. Am găsit pe net o postare pe un blog intitulat chiar "dvbt.ro" (imi aminteste cumva de 'dvd-r.ro') in care "se arată" care este diferenţa între DVB şi HDTV. Numai că se explică atât de slab şi eronat, încât simt nevoia să prezint lucrurile într-o lumină mai apropiată de adevăr. Citez din textul original:
Multa vreme am fost contrariar referitor la diferenta dintre DVB si HDTV.
Amandoua sunt prezentate ca “standarde de emisie tv”, HDTV a avut si o varianta analogica, DVB exista si in format MPEG-2, dar eu in continuare nu suport cand cineva ma corecteaza daca spun ca HDTV este un fel de DVB.
Concluzii: DVB si HDTV sunt standarde, definite fiecare de catre un consortiu format din multe companii (multe dintre ele fiind implicate in ambele standarde). HDTV-ul, asa cum e transmis in Romania, respecta obligatoriu principiile HDTV, dar fiind transmis digital, respecta si principiile care stau la baza DVB-T-ului.
Practic acolo se amesteca merele cu perele, făcându-se o confuzie grosolană între standardele pentru transmisii digitale de imagine şi date elaborate de consorţiul internaţional DVB şi acronimul HDTV, care este cu totul şi cu totul altă poveste.

Ce este DVB?
Consorţiul DVB are ca principală preocupare elaborarea de standarde privind transmisiile video şi de date către diverse platforme, folosindu-se diverse medii de transmisie. Echipamentele care funcţionează în baza acestor standarde poartă de obicei sigla specifică DVB.
Cele mai populare standarde de la DVB sunt:
  • DVB-S (Digital Video Broadcast - Satellite) - standardul de transmitere a programelor TV/radio/alte fluxuri de date prin satelit
  • DVB-T (Digital Video Broadcast - Terrestrial) - standardul de transmitere a programelor TV/radio/alte fluxuri de date prin radiofrecvenţă, pe cale aeriană
  • DVB-C (Digital Video Broadcast - Cable) - standardul de transmitere a programelor TV/radio/alte fluxuri de date prin infrastructura cablu TV (CATV)
În afara acestora, mai sunt şi alte normative, aflate în diverse stadii de dezvoltare/implementare: DVB-H (handleld): pentru transmisii digitale destinate dispozitive portabile de tip hand-held, DVB-NGH (next-generation handleld), DVB-RCS - pentru transport pe protocol IP

Ce au în comun toate aceste standarde? Toate transportă fluxuri digitale care sunt folosite pentru TV, radio sau alte scopuri, exemplific cu fluxuri de pachete IP, fluxuri de date pentru upgrade firmware receivere, etc.

marți, 17 august 2010

Formatare stick USB

M-am întâlnit recent cu o situatie aparte. După o încercare eşuată de a instala pe un stick USB o imagine de sistem de operare, respectivul stick era identificat de Windows ca având mărimea de ordinul mega-bytes, deşi mărimea reală a acestuia era de 1 GByte.
Bon... cum sa fac încât stick-ul să aibă din nou mărimea originală?
Probabil că trebuie o formatare... zis şi facut, am încercat formatarea, dar m-am lovit de aceeaşi problemă: utilitarul de formatare din Windows nu mă lasă să creez un sistem de fişiere decât de aceeaşi mărime, de ordinul megabytes.
Hmm... Cum sa-l rezolv? Aveam la îndemână varianta umplerii cu zero-uri folosind linux şi utilitarul dd, sau  procedura de creare de medii boot-abile pe Windows™ documentata de Microsoft®. Pentru că nu am dorit să instalez linux doar pentru atât, am folosit procedura de la Microsoft, şi utilitarul diskpart.
Iată ce trebuie facut pentru asta:
  • se deschide un prompt comandă (command prompt), cu privilegii de administrator
  • se deschide utilitarul diskpart
C:\>diskpart.exe
  • se listează discurile prezente în sistem şi se identifică cel pe care se intentioneaza operarea
Diskpart>list disk
Diskpart>select disk 1
Diskpart>detail disk

  • se curăţă informaţiile referitoare la partiţionare existente pe acest disc
Diskpart>clean
  • se crează o singură partiţie, care se marcheaza ca 'primary'
Diskpart>create partition primary
  • se marchează partiţia ca 'active' daca discul urmează să fie făcut boot-abil
Diskpart>active
  • se formateaza sistemul de fisiere
Diskpart>format fs=ntfs quick
sau
Diskpart>format fs=fat32 quick
Parametrul 'quick' este optional, trebuie omis daca se doreste verificarea in detaliu a suportului de memorie.
Dacă se doreşte accesarea imediată a stick-ului, mai trebuie asociată o literă volumului nou creat:
Diskpart>assign
După care se poate părăsi utilitarul:
Diskpart>exit

sâmbătă, 7 august 2010

GPS... pentru PC, telefon, camera foto? Sau pentru toate?

Determinarea poziției curente folosind receptoare GPS nu e ceva neobișnuit în zilele astea, in tot felul de scopuri: realizarea hărților, navigare, sisteme de alarmă, marcare poziției în fotografii, etc. Dintre aparatele pe care le dețin, până de curând, singurul echipat cu receptor GPS era un telefon Sony Ericsson C905. Receptorul respectiv funcționează binișor, cel puțin în calitate de element suplimentar pe un telefon, utilizat ocazional. Însă insficient de rapid și de precis, față de cât ar avea nevoie o aplicație pentru navigație, și din acest motiv am început să caut modele de receptoare GPS cu conectivitate Bluetooth™.

Royaltek Bluetooth GPS/Logger RBT 2300
După ce am evaluat mai multe oferte de receptor GPS autohtone, cât și externe, am ales un receptor GPS cu Bluetooth™ disponibil pe situl amazon.co.uk, și anume modelul Royaltek RBT2300 Logger.
Decizia mea a fost bazată pe următoarele criterii: rapiditate și compatibilitate, ambele date de celebrul chipset Sirf Star III. Multe receptoare GPS contemporane au la bază chipset-uri capabile de a urmări concomitent un număr foarte mare de sateliți, însă am preferat să merg pe o cale bătută. Acelasi chipset se regăsește și în alte module receptoare GPS, respectiv ca parte componentă integrată în sistemele într-un chip (system-on-chip) Atlas. Aceste system-on-chip sunt folosite din ce mai des în sistemele de navigație auto cu funcții complexe.

joi, 1 iulie 2010

eMag returneaza 5% din valoarea facturii!

De pe 1 iulie s-a modificat valoarea taxei pe valoare adăugată, crescând cu 5%. Avem însă şi veşti bune, eMag a iniţiat o campanie promoţionala prin care clienţii pot beneficia de 5% din valoarea achitată pentru cumpărăturile făcute în luna iulie. Vezi toate detaliile aici.

miercuri, 30 iunie 2010

marți, 11 mai 2010

Hard disk-uri externe USB3

Despre USB3 s-a tot vorbit recent, însă doar ca tehnologie implementată în plăcile de bază. Ce avantaje ofera? În specificaţiile tehnice se vorbeşte despre mărirea vitezei de transfer de 10 ori, ceea ce nu poate fi decât benefic. De la finele anului 2009 - începutul anului 2010 au fost puse pe piaţă circuitele necesare, respectiv plăci de bază care pot folosi acest nou standard. Acum a venit şi vremea să vedem dispozitive care pot beneficia de avantajele noii tehnologii, mai exact hard disk-uri. Dacă ratele maximale de transfer ale unui hard disk conectat prin interfaţă USB2 nu depăşesc 30 MB/s, nu la fel stau lucrurile şi pe interfaţa USB3. Noile hard disk-uri A-Data disponibile la eMAG sunt capabile de a transfera datele de trei ori mai rapid (aproximativ 90 MB/sec.), factorul limitator fiind de data aceasta platanele hard disk-ului şi nu interfaţa spre PC.
Evident, pentru a putea beneficia de performanţa maximă, aveţi nevoie ca echipamentul cu care faceţi conexiunea să fie compatibil USB3, altfel nu se poate observa diferenţa. Pentru a face un PC produs inainte de finele anului trecut compatibil USB3, aveţi posibilitatea de a îi adăuga un adaptor PCI (express) USB3 sau să upgradaţi placa de bază din PC.

marți, 27 aprilie 2010

Procesoarele x6 de la AMD - Thuban

A venit si ziua in care AMD a lansat procesorul pentru desktop cu 6 nuclee, cunoscut si cu numele 'Thuban' sau AMD Phenom II x6. Era un lucru de asteptat, tinand cont ca pe segmentul de servere aceasta oferta exista de ceva vreme. Ce aduce acest procesor?
  • functioneaza atat pe placi cu socket AM2+ cat si cu socket AM3, fiind compatibil atat cu memorii DDR2 cat si DDR3. Placile mai vechi pot necesita o actualizare BIOS
  • are implementata tehnologia de accelerare pentru virtualizare AMD-V, care se poate dovedi utila utilizatorilor de XEN, VMWare, VirtualBox si alte aplicatii specifice.
  • functia 'Turbo', care permite nucleelor neutilizate sa functioneze la frecvente mai mici, iar cele care au activitate intensa pot prelua mai multa energie si pot opera la frecvente mai ridicate. Acest lucru poate oferi un avantaj de performanta aplicatiilor cu putine fire de executie, dar si o reducere a consumului de energie
Pe forumurile de specialitate deja s-au publicat rezultatele testelor de performanta, reiesind ca aceasta serie ofera un raport pret/performanta excelent, nereusind insa sa detroneze Intel® din pozitia de lider. Performanta in jocuri este foarte buna, la fel ca si performanta la encodare DivX si/sau x264, in timp ce pretul pentru un procesor Intel cu 6 nuclee este de 999$ iar cel mai performant procesor AMD cu 6 nuclee se poate gasi la un pret de 285$ (preturi US), practic de peste 3 ori mai mic.eMAG deja are in oferta procesorul Phenom II X6 1090T la 3.2GHzdar si modelul Phenom II X6 la 2.8 GHz.

miercuri, 21 aprilie 2010

Routerele wireless Linksys, seria E

Linksys a lansat de curând o nouă serie de routere wireless, familia "E". Cu acest prilej, se pare că cei de la Linksys au renunţat la a mai denumi acest tip de aparate "WRTxxx". Între seria anterioară şi seria E există două diferenţe majore vizibile:
  • implementarea unui control mai granular asupra accesului la internet, fiind posibilă definirea de politici de acces personalizate pentru fiecare computer local: ore de acces, filtrare proxy, filtrare cookie-uri;
  • posibilitatea de a se folosi o reţea wireless pentru oaspeţi, care permite accesul doar către internet pentru anumite computere, nu şi către alte resurse locale: imprimante, servere NAS, dispozitive de streaming digital, etc.
La capitolul securizare se regăsesc elementele deja tradiţionale: criptare WPA2, filtrare MAC, ascundere SSID.
Noua familie are 4 membri: E1000, E2000, E2100L şi E3000. Două dintre acestea pot opera atât în banda de 2,4 GHz, cât şi în banda de frecvenţă 5GHz, modelele E2000 şi E3000, cu menţiunea ca E3000 poate opera simultan în ambele benzi de frecvenţă, în timp ce modelul E2000 poate opera pe o singură frecvenţă la un moment dat. De asemenea, două dintre acestea au conexiunile ethernet de 100 Mbps, iar celelalte de 1Gbps.

vineri, 16 aprilie 2010

De ce trebuie securizată o reţea wireless

Am mai vorbit despre necesitatea securizării reţelelor wireless, însă doresc să prezint două clipuri în care se arată cum se poate 'sparge' o reţea wireless slab protejată.

Cum se poate sparge o reţea wireless protejată cu WEP



Cum se poate sparge o reţea wireless protejată cu WPA


Sper ca acestea să fie convingătoare ;-)

joi, 1 aprilie 2010

Ponturi pentru utilizarea optimă a televizoarelor LG seria LH pe rețele digitale de cablu TV

Ponturi pentru utilizarea optimă a televizoarelor LG seria LH pe rețele digitale de cablu TV

Seria de televizoare LH este cea mai recentă serie de TV-uri LCD de la LG, am mai vorbit despre cum se seteaza recepția digitală pe aceste modele (dar nu numai) aici. Acum vreau să prezint setările pe care le-am folosit pentru a folosi mai bine TV-ul LG 32LH5000. Aceleasi setări se aplică și pentru alte modele de televizoare LG.

Setarea țării
Uzual, e corect ca țara să fie setată pe 'România', însă în acest caz nu este posibilă recepția programelor transmise digital de RCS/DigiTV. Recepția digitală prin cablu DVB-C este posibilă pe aceste modele doar în cazul în care țara este Suedia, Finlanda, sau '--' (niciuna). Așadar, dacă aveți cablu de la RCS DigiTV, este preferabilă setarea țării la Finlanda, voi explica mai jos de ce. Dacă operatorul de cablu nu transmite DVB-C, atunci nu are nici un rost setarea țării la altceva decât România.
Diferențele date de setarea țării sunt urmatoarele:
- fusul orar: Suedia are GMT+1, Finlanda are GMT+2, '--' nu permite setarea oricărui fus orar. Deși ora standard (de iarna) este aceeași în Finlanda ca și în România, ora de vară nu corespunde, ducând la afișarea incorectă a orei în Ghidul de programe/EPG, cât și în meniul 'Info'. Dacă fusul orar nu este setat corect, meniul 'Info' va afișa eronat bara care indică progresul respectivului program.
- posibilitatea de setare a ID-ului receptorului, setare specifică Suediei, nu are efecte negative nefolosirea acestui ID in România.
Eu prefer setarea țării la Finlanda, avînd astfel disponibilă setarea fusului orar din meniul setări / dată și oră al televizorului.

Căutarea programelor

vineri, 26 martie 2010

Cum se transmite TV digital pe cablu - Partea 1

Transmisia digitală a programelor TV prin cablu este un subiect de interes suficient de mare încât să mă motiveze să descriu câteva detalii tehnice desre modul în care semnalul TV care pleacă din studioul de emisie ajunge pe ecranul dvs. În curând, toate posturile TV vor fi obligate să transmită programele digital, chiar dacă vor păstra raport de imagine 4/3 sau rezoluţie standard. Majoritatea televiziunilor germane deja transmit programele în format 16/9, şi sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede şi cu studiourile autohtone.

Etapele principale ale transmiterii semnalului TV către abonat
  • Semnalul audio/video ieșit din linia de montaj/postprocesare a studioului este codificat / modulat și trimis către rețeaua de transport și distribuție 
  • Semnalul este propagat prin rețeaua de distribuție către abonatul final
  • Receiverul / Televizorul / Set-Top-Box-ul demodulează și opțional decodează semnalul
  • Semnalul este afișat pe ecranul receptorului abonatului
Modularea
Între modul de operare în cazul transmisiilor digitale și în cazul transmisiilor analogice există câteva diferențe, privind modul în care semnalul audio/video este este modulat, așadar am să le prezint separat. Pe scurt, modularea constă în aducerea unor modificări unui semnal de frecvență înaltă, numit purtătoare, în funcție de parametrii original, astfel încât semnalul original (modulat) să poată parcurge distanțe mari. Semnalul modulat este reprezentat de semnalul audio/video original în cazul transmisiilor analogice, respectiv de un flux de biti (bitstream) în cazul transmisiilor digitale.

Modularea semnalului audio/video pentru transmisie analogică
Este cea mai veche metodă folosită în televiziune. Semnalele audio, respectiv video, sunt folosite pentru varierea frecventei purtatoare de transport, semnalul rezultat (modulat în frecvență) este trimis către rețeaua de distribuție. Ceea ce este de reținut aici: semnalul modulat are o frecvență purtătoare, și din cauza folosirii modulației în frecvență, semnalul rezultat practic folosește o bandă (sau un canal) mai larg de frecvențe, uzual de plus-minus câțiva megaherți față de frecvența centrală, purtătoarea.

Codarea/Compresia/Modularea semnalului audio/video pentru transmisie digitală
Transmisiile digitale sunt folosite de ceva vreme, în mod tradițional pentru transmiterea digitală (Digital Video Broadcast) prin satelit DVB-S.

Super ofertă la eMag!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...